miercuri, 24 martie 2010

Ars Moriendi

m-am sinucis de ieri,
dar ,având pe stoc nişte secunde,
voi fi murit abia mâine
exersez arta Muririi de când mă ştiu
îmi leg de privire câte o piatră îndărătnică
ce refuză să se arunce în gol
poftind la minunile fiinţei de care atârnă…
din a noastra pendulare consubstanţială
lumea învăţând să se învârtă după lume,
iar eu si piatra să ne mirăm mai puţin
între noi...

în fundal Dumnezeu
făcea din mine
chip cioplit pietrei
semnând isteroid
în colţul de sus
al Omului
"Eu"…

Asculta mai multe audio Muzica

5 comentarii:

  1. Interesant blogul... Imi place si muzica pe care o asculti. :P Keep it that way!

    RăspundețiȘtergere
  2. Genială poezia. Esti un spirit interesant și ai un stil mistic...și mă atrage într-un mod inexplicabil...Continuă să scrii, o faci într-un mod special...eu voi continua să te citesc:)

    RăspundețiȘtergere
  3. cred ca fiecare dintre noi ne sinucidem zi de zi. Fie ca e vorba de un vis...o iluzie...o prietenie, o iubire ce in trecut ne inalta... cu totii avem acel bolovan ce uneori ne trage in jos...alteori ne tine ancorati in realitate. Scrii foarte frumos!

    RăspundețiȘtergere
  4. .....cred ca ai uitat sa precizezi sursa...autorul poeziei...http://anknews.blogspot.com/2010/01/ars-moriendi.html. De atunci a aparut si un volum de poezie...Asa mi se parea frumoasa si intreaga intentia de a gusta si a impartasi o poezie..:)

    RăspundețiȘtergere